OK
X
mlădioșie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (mlădios + -ie)
1.
însușirea
de
a
fi
mlădios,
flexibilitate;
(prin
ext.)
formă
suplă,
armonioasă.
elastic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. élastique, lat. elasticus)
1.
adj.
(despre
corpuri)
care
are
proprietatea
de
a-și
reveni
la
forma
inițială
după
ce
a
fost
momentan
deformat;
care
se
întinde.
2.
(despre
ființe)
mlădios,
suplu.
3.
(fig.;
despre
oameni)
care
se
adaptează
ușor
la
orice
situație,
care
prezintă
elasticitate.
4.
s.
n.
produs
textil
conținând
fire
de
cauciuc,
din
care
se
fac
bretele,
jartiere
etc.
flexibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. flexible, lat. flexibilis)
1.
adj.
care
se
poate
îndoi
ușor;
mlădios,
elastic,
suplu.
2.
(fig.)
care
cedează
ușor;
maleabil,
docil.
3.
(despre
părți
de
vorbire)
care
are
flexiune;
flexionar.
4.
(despre
un
apartament)
cu
structură
variabilă.
5.
s.
n.
grup
de
lamele
flexibile
de
cupru,
în
legăturile
electrice.
maleabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. malléable)
1.
(despre
metale)
care
poate
fi
prelucrat
în
foi
subțiri
prin
ciocănire
sau
laminare;
(despre
alte
materiale)
care
poate
fi
ușor
modelat.
2.
(fig.)
mlădios,
suplu.
3.
(despre
oameni)
adaptabil;
docil.
suplu, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. souple)
1.
(despre
ființe)
cu
mișcări
grațioase;
mlădios;
(despre
lucruri)
flexibil,
elastic.
2.
(fig.)
lipsit
de
fermitate;
servil;
ușor
adaptabil,
docil.
zvelt, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. svelte, it. svelto)
1.
mlădios,
subțire
(în
talie);
suplu,
grațios.
2.
care
se
înalță
grațios,
cu
linii
suple.
3.
(fig.;
despre
zborul
păsărilor)
vioi,
sprinten.
muiecios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (muia + -ăcios)
1.
care
înmoaie,
care
face
să
fie
mai
suplu,
mai
puțin
dur;
mlădios.
2.
(var.)
moiecios,
muiacios.