OK
X
povestic, -ă
Parte de vorbire:
adj. (învechit)
Etimologie: (poveste + -ic)
1.
fabulos
ca
în
basme;
fabulos,
fantastic.
povestire
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (povesti)
1.
poveste.
2.
relatare
a
unei
povești;
povestit.
3.
(spc)
narațiune
literară
de
dimensiuni
relativ
reduse
și
în
care
structura
epică
se
construiește
pe
un
fond
liric.
4.
(rar)
basm.
5.
(rar)
înfățișare
prin
imagini;
ilustrare.
6.
(bis;
reg)
predică.
7.
(rar;
lpl)
bârfeli.
8.
(rar)
defăimare.
alegorie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. allégorie, lat., gr. allegoria)
1.
procedeu
artistic,
bazat
pe
metaforă,
constând
în
exprimarea
unei
idei
abstracte
prin
mijloace
concrete.
2.
operă
plastică
sau
literară
care
folosește
acest
procedeu.
3.
(muz.)
compoziție
care
dă
impresia
că
urmărește
desfășurarea
unei
povestiri
imaginare.
anecdotă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anecdote, gr. anekdota)
1.
fapt
puțin
cunoscut
din
viața
particulară
a
unei
personalități.
2.
scurtă
povestire
hazlie,
spirituală,
cu
un
sfârșit
deosebit,
neașteptat.
anecdotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anecdotique)
1.
adj.
cu
caracter
de
anecdotă.
2.
s.
f.
schema
desfășurării
epice
a
unei
povestiri,
a
unui
film
etc.
anecdotist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (anecdotă + -ist, cf. fr. anecdotiste)
1.
autor,
povestitor
de
anecdote.
2.
cel
care
are
obiceiul
de
a
culege
și
de
a
spune
anecdote
(uneori
imaginare).
anecdotiza
Parte de vorbire:
vb. intr.
Etimologie: (fr. anecdotiser)
1.
a
povesti
anecdote.
apolog
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apologue, lat. apologus, gr. apologos)
1.
scurtă
povestire
(în
proză)
cu
intenții
moralizatoare.