OK
X
aflux
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. afflux, lat. affluxus)
1.
deplasare
a
unui
fluid
în
direcția
unui
sistem
de
colectare.
2.
afluență
(2).
3.
acumulare
a
unui
lichid
într-o
parte
a
corpului.
afluență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. affluence, lat. affluentia)
1.
acces
al
apei
superficiale
sau
subterane
într-un
râu,
lac
ori
mare.
2.
mulțime
de
oameni;
îmbulzeală,
aflux.
3.
cantitate
mare,
abundență.
congestie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. congestion, lat. congesstio)
1.
aflux
anormal
de
sânge
într-o
anumită
parte
a
corpului,
de
natură
inflamatorie;
hiperemie.
descongestiona
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. décongestionner)
1.
a
elibera
(un
organ)
de
un
aflux
de
sânge;
a
înlătura
o
congestie.
2.
(fig.)
a
înlătura
aglomerația
populației
dintr-un
oraș,
de
pe
o
arteră
de
circulație
etc.
erecție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. érection, lat. erectio)
1.
schimbare
a
volumului
unor
țesuturi
sau
organe
(în
special
genitale)
sub
influența
afluxului
de
sânge.
2.
acțiune
prin
care
penisul
se
ridică;
rezultatul
acestei
acțiuni.
3.
(înv.)
așezare
în
poziție
verticală
(a
unui
monument,
a
unei
statui).
4.
(înv.)
întemeiere
(a
unei
instituții);
(înv.)
instituire.
5.
(var.
înv.)
erecciune,
erecțiune.
leucopedeză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. leucopédèse)
1.
aflux
de
leucocite
în
stomac
și
în
intestin,
în
digestie.
revulsiv, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. révulsif)
1.
(medicament)
care
provoacă
revulsie;
care
irită
tegumentele
(în
aplicații
locale).
2.
I.
(med.)
se
referă
la
medicamente,
sau
la
alte
mijloace,
folosite
pentru
a
decongestiona
organul
bolnav,
provocând
un
aflux
de
sânge
într-o
regiune
mai
mult
sau
mai
puțin
îndepărtată
de
acesta.
3.
II.
substanță
sau
proces
terapeutic
utilizat
pentru
a
provoca
revulsie.