Dictionar

eseu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. essai)

1. studiu de proporții reduse asupra unor probleme filozofice, literare, științifice etc., care expune un punct de vedere personal, fără intenția de a epuiza subiectul.
2. încercare; probă.
3. probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite, din care se alege cea care va rămâne prototipul definitiv al întregului tiraj.
4. (sport) încercare.
5. (rugbi) așezarea mingii la sol, dincolo de linia de but a adversarilor.
 

preconcasare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. préconcassage)

1. (industria minieră) concasarea preliminară a minereului și uneori a cărbunelui; concasare grosieră.
 

preconferință

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (pre- + conferinţă)

1. conferință preliminară uneia mai importante.
 

preforjare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (pre- + forjare)

1. forjare preliminară aplicată unei piese înainte de a i se da forma definitivă.
 

preluda

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. préluder, lat. praeludere)

1. a-și încerca vocea sau instrumentul înainte de execuția unei bucăți muzicale.
2. (fig.) a întreprinde o acțiune preliminară.
 

preludiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Präludium, it. preludio, fr. prélude)

1. exercițiu muzical pentru acordarea instrumentului sau pentru antrenarea mâinilor ori vocii; (p. ext.) improvizație muzicală preliminară.
2. parte introductivă a unei compoziții muzicale.
3. piesă care precedă o fugă, o tocată, un coral; prima parte a suitei.
4. compoziție muzicală instrumentală independentă, cu un caracter și o structură foarte variate.
5. lucrare simfonică, programatică.
6. ceea ce precedă, anunță (o acțiune).