Dictionar

acrobat, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. acrobate, gr. akrobatos)

1. gimnast în acrobație.
2. artist de circ, funambul care execută trucuri de agilitate în fața unui public.
3. (fig.) om lipsit de consecvență; cel care caută să epateze.
 

acrobatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acrobatique, /II/ germ. Akrobatik)

1. adj. referitor la acrobații.
2. s. f. arta de a face acrobații.
 

acrobație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrobatie)

1. exercițiu gimnastic echilibristic.
2. arta acrobatului.
3. (pl.) evoluții dificile făcute de un avion.
4. (fig.; pl.) sforțări de a ieși dintr-o încurcătură.
 

acrobat, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. acrobate, gr. akrobatos)

1. gimnast în acrobație.
2. artist de circ, funambul care execută trucuri de agilitate în fața unui public.
3. (fig.) om lipsit de consecvență; cel care caută să epateze.
 

acrobatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acrobatique, /II/ germ. Akrobatik)

1. adj. referitor la acrobații.
2. s. f. arta de a face acrobații.
 

acrobație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrobatie)

1. exercițiu gimnastic echilibristic.
2. arta acrobatului.
3. (pl.) evoluții dificile făcute de un avion.
4. (fig.; pl.) sforțări de a ieși dintr-o încurcătură.
 

aviocar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avio/n/ + car)

1. mijloc de distracție constând dintr-un avion care, cu ajutorul unui scripete, este catapultat în lupinguri acrobatice.
 

basculă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bascule)

1. balanță cu două brațe inegale, pentru greutăți mari.
2. pârghie cu punctul de sprijin la mijloc pe o axă, încât să permită o mișcare oscilatorie liberă.
3. aparat de gimnastică pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice.
4. dispozitiv care permite modificarea poziției în raport cu axa optică a unei părți a aparatului fotografic.
5. partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile.
 

brec 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. break)

1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câștigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizație melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic și cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mișcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică și cu pantomina.