basculă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bascule)

1. balanță cu două brațe inegale, pentru greutăți mari.
2. pârghie cu punctul de sprijin la mijloc pe o axă, încât să permită o mișcare oscilatorie liberă.
3. aparat de gimnastică pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice.
4. dispozitiv care permite modificarea poziției în raport cu axa optică a unei părți a aparatului fotografic.
5. partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile.

nistagmus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nystagmus)

1. mișcare oscilatorie ritmică și involuntară a globilor oculari.

rezonanță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. résonance)

1. fenomen care se produce când un corp de dimensiuni mari poate fi făcut să vibreze sub acțiunea unei forțe aplicate la intervale regulate; proprietate a unor corpuri sau încăperi de a întări și prelungi sunetele.
2. cutie de ~ = cutie care produce rezonanța unui instrument cu coarde.
3. creștere puternică a secțiunii eficace a unei reacții nucleare pentru anumite valori ale energiei particulei-proiectil.
4. (chim.) teorie a mezomeriei, potrivit căreia structura reală a unei particule chimice este un fenomen dinamic ce presupune un tip special de mișcare oscilatorie a electronilor de valență.
5. (fig.) ecou, rezultat, răsunet.
6. (lingv.) timbru.

seișă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. seiche)

1. mișcare oscilatorie verticală a apei unui lac sau a unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice.

vibrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vibration, lat. vibratio)

1. (fiz.) mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu elastic de o parte și de alta a unei poziții de echilibru, cu o frecvență relativ înaltă; vibrare, oscilație.
2. (fig.) emoție puternică.

pâlpâire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (pâlpâi)

1. acțiunea de a pâlpâi și rezultatul ei.
2. mișcarea tremurată a focului, a flăcărilor, a luminii; pâlpâială, pâlpâit, pâlpâitură.
3. fâlfâit de aripi; fâlfâire.
4. (prin analogie) mișcare oscilatorie ușoară a unui ax de simetrie; pâlpâit, (rar) pâlpâitură.