croșeta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. crocheter)

1. a împleti (dantele) cu croșeta.

croșetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crochet)

1. dispozitiv, instrument în formă de cârlig.
2. ac lung cu vârful în formă de cârlig cu care se lucrează diferite împletituri (dantele) din ață, lână etc.
3. tijă prevăzută cu o lamă, servind la îndepărtarea pământului rămas într-o formă de turnătorie.
4. piesă de oțel de forma unui cui cu cap lățit cu găuri, în solidarizarea îmbinărilor de lemn.
5. paranteză dreaptă.

dentelărie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (dantelă + -rie)

1. mai multe (feluri de) dantele.
2. (fig.) lucru, contur etc. asemănător unei dantele.

grenadină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grenadine)

1. fir de mătase naturală foarte rezistent și mat, pentru dantele și franjuri.
2. țesătură subțire pentru rochii de vară, pentru perdele.
3. sirop cu zeamă de rodie.

lasetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lacet)

1. cordon croșetat îngust, drept sau rotund, din care se fac dantele.
2. obiect de decorație interioară din acest cordon.

lingvistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. linguistique)

1. adj. referitor la lingvistică.
2. s. f. știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare.
3. ~ generală = disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi; ~ comparativă = disciplină care studiază comparativ concordanțele fonetice, semantice și gramaticale din mai multe limbi; ~ matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice; ~ structurală = disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia.
4. glotologie.