OK
X
interesat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (interesa)
1.
care
este
în
cauză,
care
are
interes
într-o
afacere.
2.
foarte
atașat
intereselor
personale;
meschin.
3.
care
are
în
vedere
un
interes.
altruism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. altruisme)
1.
atitudine
binevoitoare
și
dezinteresată
în
favoarea
altora;
principiu
etic
preconizând
asemenea
atitudine.
apologetism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (apologet + -ism)
1.
laudă
exagerată,
apărare
servilă
și
interesată;
apologie.
apologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apologie, lat., gr. apologia)
1.
laudă
exagerată,
apărare
servilă
și
interesată;
apologetism.
2.
scriere,
cuvântare
prin
care
se
ia
apărarea
cuiva
sau
a
ceva.
cupid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cupide, lat. cupidus)
1.
care
este
condus
de
o
dorință
violentă
și
nemoderată
de
a
poseda
(ceva);
lacom.
2.
apucător,
avid
de
câștig;
hrăpăreț.
3.
(antonime)
generos,
dezinteresat.
dativ
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. datif, lat. dativus)
1.
caz
al
declinării
care
exprimă
de
obicei
destinația
acțiunii
unui
verb,
având
valoare
de
complement
indirect.
2.
~
etic
=
dativul
unui
pronume
(mi,
ți),
care
indică
persoana
interesată
în
acțiune.
detașat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. détaché)
1.
care
nu
mai
este
atașat;
care
este
desprins,
izolat
de
cineva
sau
de
ceva;
autonom.
2.
(sport)
care
i-a
devansat
pe
ceilalți
concurenți;
distanțat.
3.
afectat
temporar
unei
funcții,
unei
poziții.
4.
(fig.)
care
arată
indiferență;
dezinteresat.
5.
(adverbial)
în
mod
evident,
categoric,
clar.