casă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. cassa, germ. Kasse)

1. dulap, ladă de oțel în care se țin bani, bijuterii, hârtii de valoare etc.
2. loc unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin.
3. ghișeu unde se fac încasările și plățile într-o întreprindere, instituție etc.
4. sumă de bani în casieria unei întreprinderi sau instituții.
5. a face ~a = a face bilanțul încasărilor și plăților dintr-o zi; plus (sau minus) de ~ = diferență rezultată în plus (în minus) după stabilirea încasărilor și plăților; registru de ~ = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite.
6. ~ de bagaje = birou în incinta unei (auto)gări, unde se pot depune temporar, spre păstrare, bagajele călătorilor.

decont

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. décompte)

1. defalcare a părții componente a unei sume primite sau plătite.

franco 2

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. franco)

1. inv. indicație care arată că taxele de transport ale unei trimiteri poștale au fost plătite de expeditor.

regres

Parte de vorbire:  s.n  
Etimologie: (lat. regressus, fr. régrès)

1. revenire de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; decădere, declin.
2. (jur.) acțiune de ~ = acțiune prin care cineva care a plătit o sumă de bani din culpa altuia se întoarce împotriva acestuia pentru recuperarea sumei plătite.

regresant

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (regres + -ant)

1. cel care ridică pretenții de rambursare a sumei plătite pentru o poliță sau un cec protestat.

regresat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Regressat)

1. cel față de care regresantul ridică pretenția de rambursare a sumei plătite pentru o poliță sau un cec protestat.