reconstituire
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (reconstitui)
Etimologie: (reconstitui)
1. acțiunea de a reconstitui; restabilire.
2. (lingv.) reconstrucție.
3. (biol.) reasamblare a celulelor diferențiate și izolate pentru a forma un nou individ.
4. problemă de perspicacitate constând în a reface un careu de cuvinte, un proverb, o figură geometrică prin alăturarea de diverse fragmente; puzzle.