responsabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. responsable)

1. adj. (și s. m. f.) care poartă răspunderea unui lucru, a unui fapt; răspunzător.
2. s. m. f. persoană însărcinată cu o funcție de răspundere; șef.

responsabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. responsabilité)

1. obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele; răspundere.
2. faptul de a fi responsabil; capacitatea de a lua decizii individuale; necesitatea morală de a îndeplini o datorie, un angajament.
3. funcție sau sarcină de răspundere.
4. (drept) obligația de a repara o greșeală sau de a respecta un angajament.
5. (drept) obligația, pentru un guvern, de a părăsi puterea atunci când organul legislativ îi retrage încrederea.

afera

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. afférer)

1. a fi de datoria cuiva; a fi impus cuiva, vorbind despre o acuzație, o datorie, o responsabilitate; a incumba.

amenajist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aménagiste)

1. specialist în amenajarea pădurilor.
2. persoană responsabilă cu amenajarea unei păduri.

anchetator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (după fr. enquêteur)

1. cel care face o anchetă, care este responsabil cu efectuarea de investigații pentru poliție, o companie de asigurări, un birou de asistență socială, o organizație de caritate etc.
2. cel care este responsabil cu realizarea sondajelor de opinie.
3. jurnalist care face anchete.

apersonalizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (a- + personalizare)

1. depersonalizare nevrotică, ca un deficit de responsabilitate matură de a se conduce în viață.

asigurare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (asigura)

1. acțiunea de a (se) asigura.
2. convenție de despăgubire pentru accidente în care nu este angajată responsabilitatea celui asigurat.

bagajist

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bagagiste)

1. responsabil cu bagajele într-un hotel, într-o gară, într-un aeroport.