Dictionar

respecta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. respecter)

1. tr. a avea respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima.
2. a ține seama de; a nu neglija.
3. a nu se abate de la o lege, de la un principiu etc.
4. refl. a-și păstra demnitatea.
 

respectabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. respectable)

1. demn de respect; cinstit, prețuit.
2. (fam.) considerabil, mare; impresionant, impozant.
 

respectabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. respectabilité)

1. însușirea de a fi respectabil; onorabilitate.
 

abject, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abject, lat. abiectus)

1. care comite fapte reprobabile; ticălos.
2. care inspiră dezgust, repulsie, prin josnicia, degradarea sa morală; demn de cel mai mare dispreț; abominabil.
3. (antonime) respectabil, stimabil.
 

agramatical, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agrammatical)

1. care nu respectă principiile gramaticalității.
2. negramatical, neconform cu regulile construcției gramaticale.
3. (antonim) gramatical.
 

antiartă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., engl. antiart)

1. artă lipsită de conținut.
2. curent în avangarda artistică a ultimelor decenii cu caracter contestatar față de arta academistă.
3. producție care nu respectă principiile artei (academice); producție antiartistică.
 

anticonformism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anticonformisme)

1. respingere a conformismului; comportare care sfidează conformismul; nonconformism.
2. nerespectarea convențiilor sociale, a normelor general acceptate.
 

antiigienic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antihygiénique)

1. care nu respectă normele de igienă; contrar igienei.
2. (antonim) igienic.
 

antimemorii

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. antimémoires)

1. memorii cu caracter evocator, care nu respectă procedeele consacrate ale memorialisticii.