Dictionar

omniprezent

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. opmniprésent)

1. prezent pretutindeni.
 

prezent

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT adsens; praesens
2. FR présent; existant
3. EN present; existing
4. DE vorhanden; gegenwärtig
5. RU явный
6. HU jelenlevő, jelenlegi, most
 

abacă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
4. (var.) (s.n.) abac.
 

abietinee

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. abiétinées)

1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
 

abstractism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (abstract + -ism)

1. caracter abstract.
2. stil de artă picturală sau sculpturală în care obiectele naturale nu sunt reprezentate realist.
 

acantocitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocytose)

1. prezența acantocitelor în sânge.
 

accelerinemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accélérinémie)

1. prezența accelerinei în sânge.
 

acetonemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétonémie)

1. prezența acetonei sau a altor corpi cetonici în sânge.