oseminte

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. ossements)

1. oase sau resturi osoase ale cadavrelor umane sau animale; oase descărnate ale unei ființe moarte.
2. (var. înv.) osăminte, osemente.

acrospiră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrospire)

1. tulpiniță răsucită de la vârful seminței, în germinație.

agamospermie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agamospermie)

1. (biol.) tip de reproducere în care embrionii și semințele se formează fără fecundație (ex. apomixie).

albumen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. albumen)

1. substanță nutritivă a semințelor unor plante.
2. țesutul de rezervă al semințelor furnizând embrionului în cursul germinației substanțele nutritive.

aleuronă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aleurone)

1. substanță proteică de rezervă din semințele unor plante.
2. substanță de rezervă grăunțoasă, azotată, din semințele mature.

alocorie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. allochorie)

1. (bot.) dispersie asigurată de agenți externi (vânt, animale, apă); răspândire a fructelor, semințelor sau sporilor, prin intermediul diferiților factori externi.
2. (antonim) autocorie.

alveolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinților în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavități ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuță construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaș în care stau semințele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spațiu plantat.
7. scobitură creată la suprafața unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deșert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.