OK
X
autogrefă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. autogreffe)
1.
(med.)
grefă
în
care
donatorul
și
primitorul
sunt
aceeași
persoană;
autoplastie.
heteroplastie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. heteroplastie)
1.
(med.)
grefă
efectuată
cu
un
țesut
sau
un
organ
dintr-o
specie
diferită
de
cea
a
organismului
primitor;
heterogrefă.
2.
(antonime)
homogrefă,
homoplastie.
inospitalier, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. inhospitalier)
1.
care
nu
este
ospitalier;
neprimitor;
rece.
ospitalier, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. hospitalier)
1.
adj.
binevoitor
cu
oaspeții;
primitor.
2.
(despre
o
casă,
o
țară
etc.)
unde
cineva
este
totdeauna
bine
primit,
unde
se
simte
bine.
3.
s.
m.
f.
membru
al
unor
ordine
militare
religioase
instituite
pentru
îngrijirea
bolnavilor.
transplantație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. transplantation)
1.
acțiunea
de
a
transplanta
și
rezultatul
ei;
transplantare.
2.
(biol.,
med.)
operație
care
are
ca
scop
transplantul
unui
organ
funcțional
de
la
un
individ
(donator)
la
altul
(primitor),
cu
refacerea
conexiunilor
vasculare
ale
acestuia.
3.
(medicină)
acțiunea
de
a
îndepărta
un
organ
de
la
un
individ
și
apoi
de
a-l
grefa
la
altul.
4.
(med.)
~
cardiacă
=
procedură
chirurgicală
constând
în
înlocuirea
unei
inimi
bolnave
cu
o
inimă
sănătoasă,
prelevată
de
la
un
donator
cu
aceeași
grupă
de
sânge.
5.
(embriologie)
~
embrionară
=
tehnică
de
reproducere
și
îmbunătățire
genetică
care
constă
în
transplantul
unui
embrion
de
la
o
femelă,
numită
„donatoare”,
în
uterul
altei
femele,
numită
„primitoare”.
6.
(agricultură)
acțiunea
de
dezrădăcinare
și
de
replantare
în
alt
loc.
7.
(var.
înv.)
transplantațiune,
transplântație.