Dictionar

artrosinovită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arthrosynovite)

1. inflamație a sinovialei unei articulații.
 

blefaroconjunctivită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blépharo-conjonctivite)

1. inflamație a conjunctivei și a pleoapei.
 

cheratoconjunctivită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. kérato-conjunctivite)

1. inflamație a corneei și a conjunctivei.
 

conjunctivită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. conjonctivite)

1. inflamație a conjunctivei.
 

dolce vita

Parte de vorbire:  s. f.  
Etimologie: (it. dolce vita, viaţă frumoasă)

1. fel de a trăi în lux, în trândăvie.
 

evita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. éviter, lat. evitare)

1. a ocoli, a se feri de...
2. a împiedica; a înlătura.
3. (despre o navă la ancoră) a veni cu prova în vânt sau în curent.
 

abdica

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (fr. abdiquer, lat. abdicare)

1. a renunța la puterea pe care o exercită; a demisiona din funcție.
2. a abandona puterea suverană; a renunța la tron, la un drept.
3. (fig.) a renunța la ceva, a se resemna.
4. a renunța la o activitate din cauza greutăților întâmpinate.
 

abdomen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace și bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
 

abdominal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abdominal)

1. care se referă la abdomen, care aparține abdomenului; ventral.
2. cavitate ~ă = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului; cavitatea abdomenului.
 

abdominoscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.
2. (var.) abdomenoscop.
 

ablastie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablastie)

1. (biol.) nedezvoltare sau dispariție completă a unui organ.
2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.
 

abrutizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abrutissant)

1. care abrutizează.
2. care dezumanizează prin diminuarea sau distrugerea activității intelectuale sau spirituale.
3. (antonim) civilizator.