aborigen, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. aborigène, lat. aborigines)

1. I. referitor la locul unde se află cineva, originar din acest loc; băștinaș, autohton, indigen.
2. II. locuitor originar din țara în care locuiește.
3. (antonime) alogen, străin.

amerindian, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. amérindien)

1. adj., s. m. f. (locuitor) care aparține unei populații băștinașe din America; indian, piei roșii.
2. (s. f.) ansamblu de limbi vorbite de amerindieni.

autohton, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. autochtone, gr. autokhthon)

1. adj. (despre specii, populații) care s-a format și dezvoltat pe teritoriul unde trăiește în prezent: băștinaș, aborigen, indigen.
2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare în conștiință ca o gândire generată spontan.
3. s. n. complex de straturi constituit din roci mai tinere, rămase pe locul lor, peste care au fost împinse din regiunile învecinate roci mai vechi.
4. zăcământ de cărbuni, format în locul de origine al plantelor din care provine.
5. râu având izvoarele în aceeași unitate morfologică, regiune climatică cu gura de vărsare.

boșiman, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. boschiman)

1. adj., s.m.f. (băștinaș) dintr-o populație negridă din sudul Africii (deșertul Kalahari).
2. (s. f.) limbă vorbită de boșimani.

bumerang

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. boomerang, germ. Bumerang)

1. armă de luptă și de vânătoare din lemn, în formă de baston îndoit, la australienii băștinași, care, aruncată, neatingând ținta, revine la locul de pornire.
2. efect de ~ = efect invers celui scontat, situație când un act de ostilitate, un argument se întoarce împotriva autorului său.

-HTONIE

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. khthon „pământ”)

1. „loc de baștină, țară de origine”.