reportaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. reportage)

1. specie publicistică, care, folosind mijloace literar-artistice, informează operativ asupra unei situații, a unor evenimente, realizări etc. pe baza unei documentări la fața locului.
2. car de ~ = autovehicul special dotat pentru înregistrări sau transmisiuni de radiodifuziune ori televiziune în afara studiourilor.

fotoreportaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. photoreportage, rus. fotoreportaj)

1. reportaj bazat pe fotografii.

microreportaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (micro- + reportaj)

1. reportaj scurt care se referă de obicei la fapte diverse, informații de mică importanță; minireportaj.

radioreportaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radioreportage)

1. reportaj transmis prin radio.

reportaj-anchetă

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (reportaj + anchetă)

1. reportaj sub formă de anchetă.

reportaj-eseu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (reportaj + eseu)

1. reportaj cu calități de eseu.

telereportaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. téléreportage)

1. reportaj transmis (de la fața locului) la televiziune; (p. ext.) reportaj transmis de la distanță (prin telefon, telegraf etc.).

cinereporter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ciné-reporter)

1. cineast care transpune cinematografic reportaje.

fotoreportaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. photoreportage, rus. fotoreportaj)

1. reportaj bazat pe fotografii.

fotoreporter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. fotoreportior)

1. fotograf specialist în fotografii pentru reportaje.

interviu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. interview)

1. schimb de întrebări și răspunsuri între un jurnalist și o persoană (sau un grup de persoane) pe un subiect.
2. specie publicistică ce constă în chestionarea directă de către un ziarist a unei personalități spre a obține unele aprecieri, opinii, informații în diverse probleme în vederea difuzării lor prin intermediul presei sau radio-televiziunii; (prin ext.) textul convorbirii.
3. convorbire a unui sociolog-anchetator cu persoana sau persoanele supuse cercetării sociologice.
4. convorbire între un angajator și un candidat în vederea obținerii unui loc de muncă.
5. ~-document = interviu cu valoare de document.
6. ~-fulger = interviu luat rapid.
7. reportaj-~ = material publicistic în care sunt folosite deopotrivă procedeele reportajului și ale interviului.

microreportaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (micro- + reportaj)

1. reportaj scurt care se referă de obicei la fapte diverse, informații de mică importanță; minireportaj.

radioreportaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radioreportage)

1. reportaj transmis prin radio.