stâncă
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (necunoscută)
Etimologie: (necunoscută)
1. bloc mare de piatră, lipsit de vegetație, cu pereții drepți și colțuroși; stană, stei.
2. (fig.) obstacol, dificultate mare.
3. (înv., impropriu) rocă.
4. (expr.) de ~ = puternic; indiferent, rece.
5. (expr.) a face (sau a sta) ~ = a împietri.