filtru (1)
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. filtre, lat. filtrum)
Etimologie: (fr. filtre, lat. filtrum)
1. instalație, aparat, dispozitiv care servește pentru filtrarea unui fluid.
2. mediu care filtrează radiațiile.
3. sistem de circuite electrice, sonore etc cu care se selectează oscilațiile de anumite frecvențe.
4. dispozitiv prin care se strecoară cafeaua fiartă; cafeaua obținută.
5. capăt din hârtie poroasă al unei țigări pentru a filtra nicotina.
6. control al circulației rutiere.
7. ~ de precizie = filtru cu eficiență de filtrare foarte mare, utilizat în locurile în care este necesar un aer aproape steril, fără impurități.