OK
X
acrochinezie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acrokinésie)
1.
mobilitate
deosebită,
ca
amploare
și
rapiditate
a
extremităților.
admirație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. admiration, lat. admiratio)
1.
sentiment
de
încântare,
de
apreciere
deosebită
(față
de
cineva
sau
de
ceva).
amator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. amateur, lat. amator)
1.
(cel)
care
manifestă
o
plăcere
deosebită
pentru
ceva;
(cel)
dispus
să
cumpere
ceva.
2.
(cel)
care
are
preocupări
pentru
artă,
un
sport
etc.,
fără
a
exercita
ca
profesionist;
diletant.
artă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. art, lat. ars, artis)
1.
formă
a
activității
umane
care
oglindește
realitatea
în
imagini
expresive;
totalitatea
operelor
care
aparțin
acestei
forme.
2.
operă
de
~
=
operă
rezultată
din
activitatea
artistică
creatoare.
3.
~e
liberale
=
denumire
dată
în
învățământul
medieval
gramaticii,
retoricii,
dialecticii
(trivium),
aritmeticii,
geometriei,
astronomiei
și
teoriei
muzicii
(quadrivium).
4.
îndemânare
deosebită,
pricepere,
măiestrie,
abilitate.
5.
~
militară
=
parte
a
științei
militare
care
studiază
teoria
și
practica
pregătirii
și
ducerii
acțiunilor
de
luptă
și
a
războiului.
calofil, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (calo + -fil, cf. gr. kallos „frumos” + philos „iubitor”)
1.
I.
(despre
stil)
care
denotă
calofilie;
calofilic.
2.
(despre
scris,
stil)
frumos,
caligrafic.
3.
II.
scriitor
care
acordă
o
atenție
deosebită
ori
excesivă
expresiei.
calofilism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (calofil + -ism)
1.
tendință
de
a
da
expresiei
literare
o
atenție
deosebită
sau
excesivă;
expresie
extrem
sau
excesiv
de
cizelată
într-o
operă
literară;
calofilie.