Dictionar

iepurică

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (iepure + -ică)

1. (zool.) iepuraș; iepuroaică (mică).
2. (fam.; fig.) fată zburdalnică.
 

iepurilă

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (iepure + -ilă)

1. (fam.; fig.; depr.) persoană fricoasă.
2. (fam.) Rilă-~ = iepure isteț, personaj din basmele pentru copii.
 

iepurime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (iepure + -ime)

1. mulțime de iepuri; totalitatea iepurilor; (reg.) iepuramă.
2. (înv.) (fig.; despre oameni) persoane greu de stăpânit.
 
 
 

coccidioză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coccidiose)

1. grup de boli parazitare ale tubului digestiv, la păsări și la iepuri, provocate de coccidii.
 

cuniculicultură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cuniculiculture)

1. ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea iepurilor de casă; cunicultură.
 

lagomorfe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lagomorphes)

1. ordin de mamifere rozătoare: iepurii.
 

leporide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. léporidés)

1. familie de mamifere rozătoare: iepurii.