Dictionar

formă nouă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT forma nova
2. FR forme nouvelle
3. EN new forma
4. DE neue Form
5. RU новaя формa
6. HU új forma
 

ouabaină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. oubaïne)

1. glicozidă cardiotonică dintr-o specie de strofant din Gabon.
 

rouă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT ros
2. FR rosée
3. EN dew
4. DE Tau; Tautropfen
5. RU росa
6. HU harmat
 

specie nouă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT species nova
2. FR espèce nouvelle
3. EN new species
4. DE neue Art
5. RU новый вид
6. HU új faj
 

abductor

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.  
Etimologie: (fr. abducteur, lat. abductor)

1. (mușchi) care produce sau permite abducția.
2. I. califică un mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului.
3. II. mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.
 

acadian, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. acadien)

1. s.n. a doua perioadă a cambrianului.
2. adj. care aparține acadianului, privitor la acadian.
 

achenodiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. achenodium, fr. achénode)

1. fruct compus din două sau mai multe achene.
 

acidogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acidogenèse)

1. proces de formare a unui acid.
2. (biol.) reprezintă a doua etapă (din patru) a digestiei anaerobe și este o reacție biologică în care monomerii simpli sunt transformați în acizi grași volatili.
 

acloropsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. achloropsie)

1. (med.) formă de daltonism constând în incapacitatea de a vedea verdele, a doua culoare de bază; deuteranopie.
 

acolat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. accolé)

1. (herald.; despre două scuturi) înclinate unul spre celălalt.
2. (despre plante, ramuri) încolăcit.