erotolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. érotoloque)

1. specialist în erotologie, studiul științific al sexualității și operelor erotice.

gonozom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gonosome)

1. cromozom care intervine în transmiterea sexualității, în determinarea sexului; alozom.

latență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. latence)

1. starea sau caracterul a ceea ce este latent; faptul de a fi latent, ascuns.
2. decalajul de timp dintre un stimul și o reacție.
3. fenomen, sentiment latent.
4. întârziere în manifestarea unui lucru.
5. (bot.) starea unei plante ale cărei funcții vitale par să fie temporar suspendate.
6. (informatică) timpul necesar unui pachet de date pentru a călători de la sursă la destinație printr-o rețea.
7. (med., biol.) inactivitate aparentă.
8. (psihanaliză) perioadă de ~ = perioadă intermediară între prima copilărie și adolescență, în care se poate observa o pauză în evoluția sexualității.
9. (psihiatrie) perioada în care nu se manifestă un simptom traumatic.

pornografie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pornographie)

1. prezentarea sau interpretarea obscenă a sexualității în artă; scriere, desen, fotografie obscenă.
2. reprezentare concepută pentru a provoca o excitare sexuală.
3. (prin ext.) obscenitate.

psihosexologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. psychosexologie)

1. parte a sexologiei care studiază aspectele psihologice ale sexualității; psihologia sexelor.

sexologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sexologie)

1. studiul științific al sexualității și al problemelor sale psihofiziologice.