OK
X
abiogeneză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abiogenèse)
1.
(biologie)
teorie
care
admite
generația
spontanee,
adică
apariția
vieții
din
materie
anorganică
neînsuflețită;
arhebioză.
2.
(antonim)
biogeneză.
autogeneză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. autogenèse)
1.
capacitate
a
unui
organism
vegetal
de
a
se
reproduce
prin
polenul
propriu.
2.
teorie
potrivit
căreia
din
materia
organică
poate
lua
naștere,
în
mod
spontan,
un
organism
viu
evoluat;
generație
spontanee.
3.
concepție
în
biologie
care
rezolvă
unilateral
problema
dezvoltării
în
natura
vie,
absolutizând
acțiunea
factorilor
interni
ereditari
și
negând
cu
totul
acțiunea
mediului.
generație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. génération, lat. generatio)
1.
funcțiune
prin
care
ființele
vii
se
reproduc;
reproducere.
2.
(biol.)
~
spontanee
=
ipoteză
potrivit
căreia
organismele
vii
ar
lua
naștere
în
mod
spontan
din
materia
anorganică.
3.
totalitatea
oamenilor
care
sunt
de
aceeași
vârstă.
4.
(biol.)
grupare
de
indivizi
având
aceeași
filiație.
5.
perioadă
de
timp
care
desparte
vârsta
tatălui
de
aceea
a
fiului.
6.
grup
de
familii
tehnologice
contemporane
sau
coerente
corespunzând
perioadelor
în
care
tehnica
se
află
relativ
stabilizată.
heterogenie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. hétérogénie)
1.
(biol.)
producerea
unui
organism
viu
fără
ajutorul
unor
organisme
preexistente
ale
aceleiași
specii;
generație
spontanee,
heterogeneză.
2.
alternanță
de
generații;
heterogeneză.
3.
(var.)
eterogenie.
plante spontane
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
plantae
spontaneae
2.
FR
plantes
spontanées
3.
EN
spontaneous
plants
4.
DE
wildwachsende
pflanzen
5.
RU
дикорaстущие
рaстения
6.
HU
vadontermő
növények