OK
X
artrosinovită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arthrosynovite)
1.
inflamație
a
sinovialei
unei
articulații.
blefaroconjunctivită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. blépharo-conjonctivite)
1.
inflamație
a
conjunctivei
și
a
pleoapei.
cheratoconjunctivită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. kérato-conjunctivite)
1.
inflamație
a
corneei
și
a
conjunctivei.
conjunctivită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. conjonctivite)
1.
inflamație
a
conjunctivei.
dolce vita
Parte de vorbire:
s. f.
Etimologie: (it. dolce vita, viaţă frumoasă)
1.
fel
de
a
trăi
în
lux,
în
trândăvie.
evita
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. éviter, lat. evitare)
1.
a
ocoli,
a
se
feri
de...
2.
a
împiedica;
a
înlătura.
3.
(despre
o
navă
la
ancoră)
a
veni
cu
prova
în
vânt
sau
în
curent.
abdica
Parte de vorbire:
vb. intr.
Etimologie: (fr. abdiquer, lat. abdicare)
1.
a
renunța
la
puterea
pe
care
o
exercită;
a
demisiona
din
funcție.
2.
a
abandona
puterea
suverană;
a
renunța
la
tron,
la
un
drept.
3.
(fig.)
a
renunța
la
ceva,
a
se
resemna.
4.
a
renunța
la
o
activitate
din
cauza
greutăților
întâmpinate.
abdomen
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr., lat. abdomen)
1.
(anat.)
cavitatea
viscerală
care
formează
partea
inferioară
a
trunchiului
uman;
cavitate
a
corpului
vertebratelor,
între
torace
și
bazin.
2.
(zool.)
ultimul
segment
al
corpului
la
insecte;
partea
posterioară
a
corpului
unor
nevertebrate
(artropode).
abdominal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abdominal)
1.
care
se
referă
la
abdomen,
care
aparține
abdomenului;
ventral.
2.
cavitate
~ă
=
cavitate
cuprinsă
între
pereții
abdomenului;
cavitatea
abdomenului.
abdominoscop
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abdominoscope)
1.
instrument
în
abdominoscopie
pentru
examinarea
cavității
și
a
organelor
abdominale;
peritoneoscop.
2.
(var.)
abdomenoscop.
ablastie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. ablastie)
1.
(biol.)
nedezvoltare
sau
dispariție
completă
a
unui
organ.
2.
(chir.)
măsuri
de
evitare
a
contaminării
plăgii
cu
celule
tumorale.
abrutizant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abrutissant)
1.
care
abrutizează.
2.
care
dezumanizează
prin
diminuarea
sau
distrugerea
activității
intelectuale
sau
spirituale.
3.
(antonim)
civilizator.