Dictionar

 
 

enotecă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. oenothèque, œnothèque)

1. loc dedicat vânzării și degustării vinurilor locale sau regionale, sau conservării acestora; vinotecă.
 

manutanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. manutention)

1. brutărie pentru armată.
2. deplasare și depozitare a mărfurilor în vederea vânzării, a expedierii.