amplexiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amplexion, lat. amplexio)

1. îmbrățișare (amoroasă), cuprindere; tratare sumară.

distar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Distar)

1. lentilă negativă (divergentă) gravată în dioptrii, care se aplică în același mod ca un filtru colorat în fața obiectivului de fotografiat pentru a permite cuprinderea unei deschideri unghiulare mai mari.

grandangular

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grand-angulaire)

1. (cinem.) obiectiv de filmare cu distanță focală scurtă, cu un unghi de cuprindere mare și profunzime de claritate ridicată.

incluziune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inclusion, lat. inclusio)

1. particulă de material străin conținută în masa unui corp solid, într-un țesut.
2. (log.) cuprinderea noțiunilor cu sfera mică, dar cu conținut bogat, în noțiuni cu sferă mare și conținut sărac.
3. (mat.) relație între două mulțimi care au proprietatea că orice element al uneia este un element al celeilalte.

liniar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. linéaire, lat. linearis)

1. dispus în linie dreaptă; din linii trasate cu diferite instrumente speciale.
2. (mat.; despre relații, operatori) a cărui variație poate fi reprezentată geometric printr-o dreaptă.
3. formă ~ă = polinom omogen și de gradul întâi în raport cu totalitatea variabilelor; desen ~ = desen în care se folosesc numai linii și contururi.
4. (fig.) drept.
5. (despre organizarea cunoștințelor în programe școlare) care constă în însușirea noțiunilor în formă definitivă și în întreaga lor sferă de cuprindere, fără reluări succesive.

ordonare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ordona)

1. acțiunea de a ordona.
2. (log.) raport de ~ = cuprinderea unei noțiuni în sfera unei alte noțiuni mai generale.