afinitate
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. affinité, lat. affinitas)
Etimologie: (fr. affinité, lat. affinitas)
1. potrivire, asemănare, apropiere.
2. proprietate a substanțelor de a se combina între ele.
3. (bot.) înrudire, apropiere generică.
4. (jur.) înrudire prin alianță.