OK
X
impur, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. impur, lat. impurus)
1.
care
nu
este
pur;
murdar.
impurifica
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (impur + - ifica)
1.
a
schimba
compoziția
normală
a
unui
mediu,
a
unui
produs
prin
adăugarea
de
substanțe
dăunătoare;
a
polua.
impuritate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. impureté, lat. impuritas)
1.
(și
fig.)
lipsă
de
puritate;
starea
a
ceea
ce
este
impur.
2.
corp,
substanță
străină
care
se
găsește
în
masa
unui
material.
afina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. affiner)
1.
a
elimina,
în
timpul
topirii,
bulele
de
aer,
impuritățile
dintr-o
masă
metalică
ori
sticloasă.
2.
(text.)
a
subția
firele.
alocronic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. allochronique)
1.
care
se
produce
în
timpuri
diferite.
anamorfism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anamorphisme)
1.
evoluție
morfologică
progresivă
la
grupele
de
plante
din
timpurile
geologice.
2.
formare
de
minerale
cu
o
compoziție
mai
complicată
și
cu
densitate
moleculară
mai
mare.
auxiliar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. auxiliare, lat. auxiliaris)
1.
adj.,
s.
n.
(element)
care
ajută
la
ceva;
pe
plan
secundar;
accesoriu;
ajutător.
2.
verb
~
=
verb
care
ajută
la
formarea
timpurilor
și
modurilor
compuse:
~
de
aspect
=
verb
care
ajută
la
exprimarea
gradului
de
realizare
a
acțiunii.
3.
(mat.)
cu
care
se
poate
simplifica
și
rezolva
o
problemă
mai
ușor.
4.
s.
m.
ostaș
roman
aparținând
unui
auxilium.
be-bop
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. be-bop)
1.
(mux.)
formă
timpurie
de
jazz
modern,
caracterizat
prin
folosirea
armoniilor
cromatice
și
disonante;
bop.
blastosferă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. blastosphere)
1.
(biol.)
formă
timpurie
în
dezvoltarea
unui
embrion,
constând
dintr-un
strat
sferic
de
celule
umplut
cu
lichid;
a
doua
fază
în
dezvoltarea
unui
embrion;
blastulă.