Dictionar

rectangular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rectangulaire)

1. (mat.) dreptunghiular, octogonal, perpendicular.
2. coordonate ~e = coordonate perpendiculare una pe alta, formând unghiuri drepte.
 

rectangular; dreptunghiular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rectangularis; rectangulatus; rectangulus; orthogonus
2. FR rectangulaire
3. EN rectangular; right-angled
4. DE rechtwinkelig; rechteckig; geradwinkelig; rechtwinklig
5. RU прямоуrольный
6. HU derékszögű
 

afix

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affixe, lat. affixus)

1. nume generic pentru prefixe, sufixe și infixe, care se adaugă rădăcinii cuvintelor pentru a le modifica sensul, funcția, rolul; orice instrument gramatical având un asemenea rol.
2. (mat.) punct, număr complex într-un sistem de coordonate rectangulare.
 

AXONO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. axono-, cf. gr. axon, -onos „axă, osie”)

1. „axă rectangulară”.
 

microprint

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (micro1- + /rota/print)

1. foaie rectangulară opacă conținând microimagini de documente dispuse în șiruri, obținute printr-un proces de tipărire.
 

ordonat, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (după fr. ordoné)

1. adj. dispus, așezat în ordine.
2. bine îngrijit, pus la punct.
3. (mat.) mulțime ~ă = mulțime cu ordine bine determinată de dispunere a elementelor componente.
4. s. f. a doua coordonată (cea verticală) a unui punct dintr-un sistem rectangular.
5. înălțimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire.
 

sinusoidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sinusoïde)

1. curbă care reprezintă funcția sinus2 într-un sistem de coordonate rectangulare.
2. tip de vase capilare la nivelul ficatului, al glandelor endocrine, care au un lumen neregulat și perete discontinuu.
 

transcalculare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (trans- + calculare)

1. calculul coordonatelor rectangulare ale punctelor de pe teren, prin trecerea de la un sistem de coordonare la un altul.