OK
X
domolință
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (domoli + -ință)
1.
atitudine
calmă,
lipsită
de
agresivitate.
domolire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (domoli)
1.
acțiunea
de
a
(se)
domoli;
liniștire,
potolire.
2.
scădere
în
intensitate
a
unui
fenomen,
a
unei
pasiuni,
dispute
etc.
3.
transformare
a
pantei
unui
teren,
care
devine
mai
puțin
abrupt.
4.
(antonime)
agitare,
intensificare.
devorant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dévorant)
1.
care
devorează,
mănâncă
cu
voracitate
și
rapiditate;
devorator.
2.
care
împinge
pe
cineva
să
mănânce
mult
(ex.
apetit
~).
3.
care
nu
poate
fi
stăpânit,
domolit.
4.
care
consumă,
distruge
repede.
5.
(figurat)
care
absoarbe,
consumă
rapid
o
cantitate
mare
de
lucruri.
6.
(figurat)
care
produce
o
senzație
violentă;
care
produce
o
tulburare
profundă.
7.
(figurat)
care
mistuie;
în
stare
să
devoreze;
mistuitor,
arzător.
înfrâna
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (lat. infrenare)
1.
tr.
a
pune
frână
(unui
cal).
2.
(fiz.)
a
stăvila;
a
domoli.
3.
tr.,
refl.
(fig.)
a
(se)
stăpân.
tempera 2
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. tempérer, lat. temperare)
1.
a
(se)
modera,
a
(se)
atenua;
a
(se)
potoli,
a
(se)
domoli.
încetinire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (încetini)
1.
acțiunea
de
a
încetini
și
rezultatul
ei;
potolire,
domolire.
2.
diminuare
a
ritmului
unei
activități;
micșorarea
vitezei
etc.
3.
(antonim)
accelerare.
domoleală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (domoli + -eală)
1.
scădere
în
intensitate
a
unui
fenomen,
a
unei
pasiuni,
dispute
et
cetera;
domolire.
2.
(înv.)
porțiune
din
cursul
unui
râu
unde
apa
curge
mai
încet.
domolire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (domoli)
1.
acțiunea
de
a
(se)
domoli;
liniștire,
potolire.
2.
scădere
în
intensitate
a
unui
fenomen,
a
unei
pasiuni,
dispute
etc.
3.
transformare
a
pantei
unui
teren,
care
devine
mai
puțin
abrupt.
4.
(antonime)
agitare,
intensificare.