Rezultate secundare (Facultăților):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)
1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. genius, fr. génie)
1. talent, dispoziție naturală, capacitate creatoare excepțională, a dezvoltării maxime a facultăților umane; persoană astfel înzestrată.
3. spirit, demon, ființă supranaturală care, în credințele celor vechi, veghea asupra soartei unui om.
4. specialitate militară, armă care se ocupă cu executarea lucrărilor de fortificații, drumuri, poduri etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. goliardique)
1. care aparține goliarzilor; specific goliarzilor; referitor la goliarzi; de goliard.
2. beret ~ = pălărie a studenţilor medievali, specifică facultăţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lucidité)
2. deplinătate a facultăţilor intelectuale; stare de conştienţă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. moralis, fr. moral)
1. adj. conform principiilor moralei.
2. din care se trage o învăţătură, didactic.
3. referitor la psihic, spirit sau intelect, intelectual, spiritual.
4. s. n. ansamblul facultăţilor psihice, spirituale.
6. curaj.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oligophrénie)
1. stare patologică a omului caracterizată prin dezvoltarea incompletă şi întârziată a facultăţilor psihice; debilitate mintală.