cherub
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. chérub)
Etimologie: (fr. chérub)
1. (în arta asiriană) figură compozită a geniului păzitor al Soarelui, un taur cu cinci picioare, cu figură umană și cu coadă de leu.
2. figură decorativă de copil înaripat, în mobila și arta decorativă a Renașterii italiene.