OK
X
mașinal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. machinal)
1.
(și
adv.)
care
se
face
mecanic,
reflex,
automat.
involuntar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. involontaire, lat. involuntarius)
1.
care
nu
este
rezultatul
unui
act
voluntar;
care
se
realizează
fără
participarea
conștiinței
sau
a
voinței;
instinctiv,
mașinal,
mecanic.
2.
(despre
persoane)
care,
fără
să
vrea
și
împotriva
voinței
sale,
acționează
sau
se
află
într-o
anumită
situație;
forțat
(ex.
martor
~).
mecanic, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. mécanique, it. mecanico, germ. Mechenik/er/, lat. mecanicus, germ. Mechenik/er/)
1.
adj.
referitor
la
mecanică.
2.
acționat
de
o
mașină,
de
un
mecanism.
3.
(despre
o
acțiune,
un
gest;
și
adv.)
făcut
automat;
mașinal.
4.
s.
m.
lucrător
specialist
în
lucrări
de
mecanică,
în
reparații
de
mașini,
de
instalații
etc.
5.
conducător
al
unei
locomotive;
motorist.
6.
s.
f.
știință
care
studiază
legile
mișcării
și
ale
repausului
corpurilor.
7.
~a
fluidelor
=
hidromecanică;
~
cerească
=
ramură
a
astronomiei
care
studiază
mișcarea
corpurilor
cerești.
8.
tehnica
procedeelor
în
care
intervin
fenomene
mecanice;
mecanotehnică.
9.
(fig.)
combinație.
machinalmente
Parte de vorbire:
adv. (învechit)
Etimologie: (machinal + -mente, cf. fr. machinalement)
1.
în
mod
mașinal,
din
obișnuință,
fără
a
fi
conștient;
(înv.)
mașinalicește.