Dictionar

 

genitor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. géniteur, lat. genitor)

1. animal, plantă care naștere, prin încrucișare, unui nou individ.
2. persoană care procreează, în raport cu cel procreat; părinte.
 

hidromonitor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hydromoniteur, germ. Hydromonitor)

1. dispozitiv component al unei instalații de excavat pământ, dintr-o conductă metalică prin care se proiectează un jet de apă sub presiune.
 

ignitor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. igniteur, engl. ignitor)

1. electron de aprindere a unui ignitron.
 
 

răstignitor

Parte de vorbire:  I. s.m. (înv.), II. adj.  
Etimologie: (răstigni + -tor)

1. I. persoană care răstignește; crucificator, (înv.) restignitoriu.
2. II. (fig.) chinuitor.
 

acrescământ

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. accroissement)

1. (jur.) drept prin efectul căruia partea unui moștenitor, a unui legatar crește, ca urmare a înlăturării de la succesiune a altor persoane.
 
 

amfidiploidie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphidiploïdie)

1. apariție în celulele somatice, în urma hibridării, a unor seturi de cromozomi diploizi, de la ambii genitori.
 
 
 

atent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. attentus)

1. cu atenția îndreptată spre cineva sau ceva.
2. (și adv.) cu atenție.
3. amabil, politicos, prevenitor.