OK
X
atrăgător; ademenitor
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
illecebrosus
2.
FR
attrayant;
attirant
3.
EN
alluring
4.
DE
anlockend;
anziehend
5.
RU
зaмaнчивый;
привлекaтельный
6.
HU
vonzó,
csalogató
genitor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. géniteur, lat. genitor)
1.
animal,
plantă
care
dă
naștere,
prin
încrucișare,
unui
nou
individ.
2.
persoană
care
procreează,
în
raport
cu
cel
procreat;
părinte.
hidromonitor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hydromoniteur, germ. Hydromonitor)
1.
dispozitiv
component
al
unei
instalații
de
excavat
pământ,
dintr-o
conductă
metalică
prin
care
se
proiectează
un
jet
de
apă
sub
presiune.
ignitor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. igniteur, engl. ignitor)
1.
electron
de
aprindere
a
unui
ignitron.
progenitor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (engl., lat. progenitor)
1.
(rar)
persoană
care
asigură
o
descendență,
o
progenitură;
strămoș,
străbun.
2.
(genealogie)
fondatorul
unei
familii,
al
unei
linii
de
descendență,
al
unui
clan
sau
al
tribului,
al
unei
case
nobiliare
sau
al
unui
grup
etnic.
3.
animal
la
originea
unei
rase.
răstignitor
Parte de vorbire:
I. s.m. (înv.), II. adj.
Etimologie: (răstigni + -tor)
1.
I.
persoană
care
răstignește;
crucificator,
(înv.)
restignitoriu.
2.
II.
(fig.)
chinuitor.
acrescământ
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (după fr. accroissement)
1.
(jur.)
drept
prin
efectul
căruia
partea
unui
moștenitor,
a
unui
legatar
crește,
ca
urmare
a
înlăturării
de
la
succesiune
a
altor
persoane.
agnatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. agnatique)
1.
referitor
la
agnați.
2.
(ist.)
normă
~ă
=
normă
potrivit
căreia
demnitățile
dinastice
nu
reveneau
moștenitorilor
direcți,
ci
numai
rudelor
masculine
celor
mai
în
vârstă.
amfidiploidie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amphidiploïdie)
1.
apariție
în
celulele
somatice,
în
urma
hibridării,
a
unor
seturi
de
cromozomi
diploizi,
de
la
ambii
genitori.
ampresat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. empressé)
1.
care
este
zelos.
2.
care
caută
să
fie
bine
văzut
de
o
altă
persoană;
atent,
amabil,
prevenitor,
curtenitor.
3.
(antonime)
indiferent,
neglijent.
anestezist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. anesthésiste)
1.
medic
specialist
în
anestezii;
anesteziologist,
anesteziolog.
2.
medic
specialist
sau
asistent
medical
specializat
care
se
ocupă
de
narcoză,
analgezie
și
monitorizarea
pacienților
care
urmează
să
beneficieze
de
o
intervenție
chirurgicală
sau
de
un
examen
invaziv.
atent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. attentus)
1.
cu
atenția
îndreptată
spre
cineva
sau
ceva.
2.
(și
adv.)
cu
atenție.
3.
amabil,
politicos,
prevenitor.