primejdiitor, -oare

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (primejdii + -tor)

1. care (prezintă sau) poate prezenta o primejdie pentru cineva sau ceva; primejdios.

brava

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. braver)

1. a înfrunta cu curaj (o primejdie).
2. a se expune inutil (unei primejdii etc.); a face pe grozavul, a sfida.

expune

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. exponere)

1. tr. a reda prin cuvinte, a relata.
2. a prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate.
3. a așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc.
4. a supune acțiunii luminii un material fotosensibil.
5. tr., refl. a pune, a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri.

refugiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. refuge, lat. refugium)

1. faptul de a se refugia; timpul petrecut ca refugiat.
2. loc de scăpare, de adăpost în fața unei primejdii; azil.
3. (fig.) consolare, mângâiere.
4. loc izolat, liniștit, în care se retrage cineva.
5. teritoriu protejat temporar pentru ocrotirea unor specii de animale, păsări sau plante în anumite perioade ale anului.
6. loc special amenajat în mijlocul unei străzi pentru a feri pe cetățeni de circulația mașinilor.
7. construcție pe munte, mobilată sumar, destinată să găzduiască pe alpiniști în cursul unei ascensiuni.

riscant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. riskant)

1. plin de riscuri, expus la primejdii; nesigur; riscant.

bravare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (brava)

1. acțiunea de a se expune în mod inutil unei primejdii sau de a se împotrivi bărbătește unei primejdii, adesea cu un curaj ostentativ.

adăpostitură

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (adăposti + -[i]tură)

1. loc sau construcție menită să apere de intemperii sau de primejdii; adăpost.
2. (var.) adăpostură.