Dictionar

râu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rivus
2. FR ruisseau
3. EN brook
4. DE Bach
5. RU ручей
6. HU patak
 

albirea și înroșirea spicelor de grâu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Fusarium ssp.
2. FR fusariose du blé; maladie enivrante du blé
3. EN head blight of wheat; brown foot rot and ear blight of wheat; scab of wheat
4. DE Weizenschorf; Weizenfusariose; Taumelkrankheit des Weizens
5. RU фузaриоз пшеницы; rибберелёз пшеницы
6. HU búza toxikus fuzariózisa (halász fuzárium)
 

craiubirău

Parte de vorbire:  s.m. (învechit)  
Etimologie: (crai[u] + -birău)

1. judecător regesc.
2. (var.) craiobirău.
 

crau

Parte de vorbire:  interj.  
Etimologie: (v. cra)

1. cuvânt care imită sunetul produs de corb sau cioară; câr, cra, cronc.
2. cuvânt cu care sunt jigniți rromii.
 

deformarea și înnegrirea spicelor de grâu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Dilophia graminis
2. FR dilophosporiose du blé
3. EN twist of wheat; Dilophospora disease of wheat
4. DE Federbuschsporenkrankheit von Getreidearten
5. RU дилофоспороз пшеницы
6. HU gabonafélék sztenokarpellás szárkorhadása
 

fuzarioza tulpinilor și arsura spicelor de grâu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Gibberella zeae
2. FR fusariose du blé; maladie enivrante du blé
3. EN Fusarium and Gibberella head blight of wheat; brown foot rot of wheat; scab of wheat
4. DE Fusariose des Weizens; Tumelkrankheit des Weizens
5. RU фузaриоз пшеницы; rиббереллёз пшеницы; „пьяный хлеб” пшеницы
6. HU búzafuzáriózis
 

grau

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grau)

1. canal care traversează un cordon litoral, ce leagă o lagună de mare.
 

acerb, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acerbe, lat. acerbus)

1. care caută să rănească (vorbind despre un ton, un cuvânt, o remarcă); care critică cu răutate; îndârjit, înverșunat, necruțător.
2. (antonime) agreabil, șarmant.
 

acervul

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. acervule, lat. acervulus)

1. mic grăunte de calcar, în glanda pineală.
2. grămadă mică.
3. glomerul de flori sau de fructe.
4. gonidiofori asociați la ciupercile parazite.
5. himeniu nud.
 

acherontic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. achérontique)

1. (mitologia greacă) în legătură cu Acheron, râul subpământean din infern.
2. subpământean.
3. (var.) aherontic.
 

aeraulician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aéraulicien)

1. specialist în aeraulică, știința care studiază scurgerea gazelor în conducte.
 

afluență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affluence, lat. affluentia)

1. acces al apei superficiale sau subterane într-un râu, lac ori mare.
2. mulțime de oameni; îmbulzeală, aflux.
3. cantitate mare, abundență.
 

agora

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. agora)

1. piață publică a orașelor grecești antice în care se concentrau viața civică și negoțul.