OK
X
perla
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. perler)
1.
a
împodobi
cu
perle.
2.
(poligr.)
a
acoperi
suprafața
unei
tipărituri
cu
mici
particule
de
cerneală.
3.
a
se
scurge
în
formă
de
picături.
perlă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. perle, it. perla, germ. Perle)
1.
piatră
semiprețioasă,
albă
și
foarte
strălucitoare,
care
se
formează
între
valvele
unor
scoici;
mărgăritar.
2.
mică
concrețiune
calcaroasă
care
se
formează
pe
planșeul
sau
pereții
unor
peșteri.
3.
(poet.)
dinte
foarte
alb.
4.
ornament
din
muluri
sferice.
5.
(med.)
formație
globuloasă.
6.
(fig.)
persoană,
lucru
cu
calități
excepționale.
7.
(ir.)
greșeală,
prostie
rară.
8.
(poligr.)
perl.
perlaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. perler)
1.
execuție
perfectă
a
unei
bucăți
muzicale,
cântând
în
mod
clar
și
distinct
fiecare
notă.
2.
degajarea
sub
formă
de
bule
a
gazelor
dizolvate
în
lichide.
3.
aglomerare
a
cernelii
sub
formă
de
mici
particule
pe
suprafața
unei
tipărituri;
perlare.
perlat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. perlé)
1.
împodobit
cu
perle;
cu
aspect
de
perle.
2.
(fig.)
perfect.
3.
(muz.)
executat
cu
o
claritate
perfectă.
4.
grevă
~ă
=
grevă
în
care
muncitorii
dintr-o
întreprindere
întrerup
sau
încetinesc
lucrul
la
o
fază
de
producție.
5.
tipar
~
=
tipăritură
cu
aspect
neuniform,
datorită
fenomenului
de
perlare
a
cernelii
de
tipar;
expectorație
~ă
=
expectorație
eliminată
la
sfârșitul
unei
crize
de
astm.
bravissimo
Parte de vorbire:
interj.
Etimologie: (it. bravissimo)
1.
superlativ
al
lui
bravo;
exclamație
folosită
pentru
a
exprima
o
aprobare,
o
laudă,
o
apreciere
superlativă;
excelent,
foarte
bine,
extraordinar.
2.
(var.)
bravisimo.
elativ
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. élativ, germ. Elativ)
1.
caz
gramatical
care
exprimă
acordarea,
prin
atracție,
a
adverbului,
morfem
al
superlativului
unui
adjectiv,
cu
adjectivul
respectiv.
magna cum laude
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. magna cum laude)
1.
apreciere
superlativă
acordată
la
trecerea
unui
examen
în
învățământul
universitar.
perl
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Perl)
1.
corp
de
literă
de
cinci
puncte
tipografice;
perlă
(5).
perlaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. perler)
1.
execuție
perfectă
a
unei
bucăți
muzicale,
cântând
în
mod
clar
și
distinct
fiecare
notă.
2.
degajarea
sub
formă
de
bule
a
gazelor
dizolvate
în
lichide.
3.
aglomerare
a
cernelii
sub
formă
de
mici
particule
pe
suprafața
unei
tipărituri;
perlare.
perlat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. perlé)
1.
împodobit
cu
perle;
cu
aspect
de
perle.
2.
(fig.)
perfect.
3.
(muz.)
executat
cu
o
claritate
perfectă.
4.
grevă
~ă
=
grevă
în
care
muncitorii
dintr-o
întreprindere
întrerup
sau
încetinesc
lucrul
la
o
fază
de
producție.
5.
tipar
~
=
tipăritură
cu
aspect
neuniform,
datorită
fenomenului
de
perlare
a
cernelii
de
tipar;
expectorație
~ă
=
expectorație
eliminată
la
sfârșitul
unei
crize
de
astm.