auto

Parte de vorbire:  I. s.n., II. adj. invar.  
Etimologie: (fr., germ. auto)

1. I. vehicul cu motor; automobil.
2. II. (despre transporturi, tracțiune) făcut cu un autovehicul; de automobil.
3. salon ~ = eveniment anual în cadrul căruia producătorii își prezintă ultimele modele.
4. școală ~ = școală pentru învățarea conducerii automobilului și a normelor de circulație, precum și pregătirea candidaților pentru obținerea permisului de conducere; școală de șoferi.

bihebdomadar, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. bihebdomadaire)

1. (publicație) care apare de două ori pe săptămână.
2. (acțiune) care are loc de două ori pe săptămână.
3. (sinon.) bisăptămânal.

hipo 3

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hippo)

1. inv. (despre transporturi, tracțiune) efectuat cu calul.

lichida

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. liquider)

1. a pune capăt, a termina, a încheia (o acțiune).
2. a îndeplini formalitățile pentru încetarea definitivă a unei situații juridice sau financiare.
3. (refl.) a-și plăti datoriile.
4. (arg.) a omorî, a asasina.

localiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. localiser)

1. tr., refl. a (se) limita; a (se) restrânge (la).
2. tr. a determina în spațiu sau în timp (un fapt, o acțiune).
3. a da un caracter local, a adapta (o operă literară, un software etc.) la specificul unei țări, regiuni etc.

neutraliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. neutraliser)

1. tr. a face neutru, inofensiv; a zădărnici (o acțiune).
2. a compensa cuplajul dintre circuitul electric de intrare și cel de ieșire al unui amplificator electric.
3. tr., refl. a (se) face neutru.
4. (lingv.) a determina, a suferi o neutralizare.