arsen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Arsen)

1. metaloid cristalizat, cu luciu cenușiu, toxic.
2. arsenic.

arsenal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arsenal, it. arsenale)

1. întreprindere (militară) pentru fabricarea sau repararea armamentului sau munițiilor.
2. (fig.) ansamblul mijloacelor de luptă, de care se servește cineva într-o acțiune, profesie etc.

arseniat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arséniate)

1. adj. care conține arsen.
2. s. n. sare a acidului arsenic.

arsenic 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arsenic, lat. arsenicum, gr. arsenikon)

1. anhidridă arsenioasă; arsen (2).

arsenic 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arsénique)

1. acid ~ = acid din combinarea arsenului cu acid azotic.

arseniemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arseniémie)

1. prezența arsenicului în sânge.

activ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)

1. adj. care participă efectiv la o acțiune; harnic, dinamic.
2. (biol.) aflat în stare de completă funcționare.
3. membru ~ = membru al unei organizații, instituții, având obligații și bucurându-se de drepturi depline.
4. (mil.) în activitate.
5. (despre corpuri, substanțe) care intră ușor în reacție.
6. (despre diateza verbală) care arată că subiectul săvârșește acțiunea.
7. vocabular ~ = vocabular folosit în mod curent.
8. (despre operații, conturi, bilanțuri) care se soldează cu un profit.
9. s. n. totalitatea mijloacelor economice ale unei întreprinderi, instituții etc.; parte a bilanțului în care sunt înscrise aceste mijloace.
10. colectiv de membri pe lângă un organ de partid, pe care se sprijină în întreaga sa activitate.
11. adv. în mod activ.

agresiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agressif)

1. care săvârșește o agresiune; provocator; irascibil.
2. (despre substanțe) care atacă chimic corpurile.

agresor, -oare

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. agresseur, lat. aggressor)

1. (cel) care săvârșește o agresiune.

amficentric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (amfi- + -centric)

1. care începe și sfârșește în același vas arterial.

arsen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Arsen)

1. metaloid cristalizat, cu luciu cenușiu, toxic.
2. arsenic.

arseniat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arséniate)

1. adj. care conține arsen.
2. s. n. sare a acidului arsenic.