ataș

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attache)

1. cutie metalică ce se atașează la o motocicletă.

bricolă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bricole, it. briccola)

1. (Evul Mediu) mașină de război, asemănătoare cu catapulta, compusă dintr-o grindă oscilantă (montată asimetric pe un suport înalt în formă de capră) la care se atașează la un capăt un sac care conține proiectilul și la celălalt capăt o contragreutate, care este trasă în jos cu ajutorul unei frânghii sau a unei centuri, provocând astfel aruncarea proiectilului.

cartuș

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cartouche)

1. tub metalic sau de carton care conține încărcătura de exploziv și proiectilul unei arme de foc.
2. piesă de hârtie care conține un exploziv.
3. filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (mai ales la carburatoare).
4. ~ filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se atașează la o mască de gaze.
5. loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o hartă, un tablou; motiv ornamental, chenar care încadrează un text, un titlu, un cuvânt; textul însuși.
6. ambalaj-tip cu mai multe pachete de țigări sau sticle de băutură.

centromer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. centromère)

1. regiune prin care cromozomul se atașează de fibrele fusului în timpul diviziunii celulare.

enclitic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. enclitique, lat. encliticus, gr. enklitikos)

1. (despre cuvinte, articole hotărâte, sufixe, desinențe) care se atașează la un cuvânt precedent, cu care formează o unitate, lipsit de accent propriu.

helioscop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hélioscope)

1. dispozitiv optic care se atașează la o lunetă pentru observarea Soarelui.