filtrant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. filtrant)

1. care filtrează, care servește la filtrare.

amiantă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amiante)

1. (mineralogie) silicat natural hidratat de calciu și magneziu, cu contextură fibroasă, filtrantă și ignifugă; azbest.
2. (var.) (s.n.) amiant.

cartuș

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cartouche)

1. tub metalic sau de carton care conține încărcătura de exploziv și proiectilul unei arme de foc.
2. piesă de hârtie care conține un exploziv.
3. filtru de hârtie împăturită într-un anumit mod (mai ales la carburatoare).
4. ~ filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se atașează la o mască de gaze.
5. loc rezervat comentariului, titlului sau altor date dintr-un desen, o hartă, un tablou; motiv ornamental, chenar care încadrează un text, un titlu, un cuvânt; textul însuși.
6. ambalaj-tip cu mai multe pachete de țigări sau sticle de băutură.

coloană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. colonne)

1. stâlp cilindric de piatră, marmură etc. destinat să susțină un antablament.
2. formație cu aspect de stâlp apărută în peșteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmită.
3. ~ vertebrală = șira spinării.
4. parte dintr-un catarg care iese deasupra punții.
5. masă a unui fluid care ia formă cilindrică atunci când este închisă într-un tub sau când țâșnește cu putere dintr-o conductă.
6. secțiune verticală a unei pagini tipărite sau manuscrise.
7. rubrică (într-un formular, într-un registru etc.).
8. șir vertical de cifre.
9. denumire a mai multor aparate în chimie și în industria chimică, dintr-o manta verticală, cilindrică, de metal etc., conținând materiale absorbante, filtrante etc.
10. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge rânduit în șiruri paralele în adâncime.
11. ~a a cincea = grup de trădători în slujba dușmanului, care organizează diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului.
12. (cinem.) ~ sonoră = ansamblu de sunete care însoțește imaginile unui film.

filtrabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. filtrable)

1. care se poate filtra.
2. (biologie) califică un agent infecțios care, datorită dimensiunilor sale foarte mici, poate trece prin filtrele care rețin bacteriile.
3. virus ~ = virus care provoacă boli infecțioase, atât de mic încât își păstrează infecțiozitatea după ce trece printr-un filtru (ultra)fin; virus filtrant.

infravirus, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. infravirus)

1. virus filtrant; ultravirus.

olivieră

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. oliviera)

1. recipient filtrant în care se pun măslinele măcinate pentru a le supune presării; presă de măsline; (pop.) oloiniță.
2. vas mic sau sticluță în care se pune uleiul de măsline pentru a fi servit la masă.