ambusca
Parte de vorbire: I. tr., refl.; II. refl.
Etimologie: (fr. embusquer)
Etimologie: (fr. embusquer)
1. I. a (se) așeza în ambuscadă, a se ascunde pentru a aștepta inamicul.
2. II. (fam.) a rămâne în spatele frontului prin diverse aranjamente.