caracteriza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. caractériser)

1. a constitui caracteristica unei ființe sau a unui lucru.
2. a înfățișa, a descrie o ființă, un fenomen în ceea ce are particular, esențial.

autocaracteriza

Parte de vorbire:  vb. refl.  
Etimologie: (auto- + caracteriza)

1. a-și caracteriza propria persoană (prin enunțarea celor mai tipice sau importante caracteristici).

caracterizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. caractérisant)

1. care caracterizează, care scoate în evidență originalitatea; caracterizator.

caracterizator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. caractérisateur)

1. care caracterizează; caracterizant.

abbevilian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. abbevillien)

1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.

abces

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abcès, lat. abscessus)

1. (med.) colectare de puroi într-un țesut sau organ.
2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.
3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.
4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.
5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.

acatizie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. akathisie)

1. (med.) sindrom de neliniște motorie caracterizat prin nevoia pacientului de a se mișca în permanență.
2. (med.) nevroză caracterizată prin imposibilitatea de a sta sau de a rămâne așezat.

acidoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acidose)

1. (med.) condiție caracterizată prin creșterea acidității sângelui, urinei.
2. boală a plantelor datorată creșterii acidității din sol.

acranie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acranie)

1. monstruozitate caracterizată prin lipsa craniului.

acromegal, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. acromégale)

1. I. (med.) care este afectat sau se referă la acromegalie (afecțiune endocrină caracterizată prin hipertrofia capului și a extremităților).
2. II. persoană atinsă de acromegalie.