OK
X
antropoclimatologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anthropoclimatologie)
1.
știință
care
studiază
efectele
climei
asupra
omului.
climateric, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. climatérique)
1.
referitor
la
climă;
care
aparține
climei;
climatic.
2.
(despre
stațiuni)
cu
climă
potrivită
pentru
tratarea
anumitor
boli.
3.
(antic.)
an
~
=
an
al
vieții
umane,
multiplu
de
7
sau
9,
considerat
greu
de
traversat
sau
critic.
4.
(antic.)
marele
~
=
al
63-lea
an,
considerat
anul
cel
mai
critic
din
viață.
climatic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. climatique)
1.
care
ține
de
climat;
propriu
climatului;
climateric.
2.
arhitectură
~
=
arhitectură
adaptată
la
climă.
3.
(ecologie)
schimbare
~
=
variația
climei
datorată
factorilor
naturali
sau
umani.
4.
(ecologie)
încălzire
~
=
creștere
susținută
a
temperaturii
medii
a
Pământului,
suficientă
pentru
a
provoca
schimbări
de
climă.
5.
(ecologie)
urgență
~
=
necesitatea
de
a
acționa
rapid
pentru
a
limita
pe
cât
posibil
gazele
cu
efect
de
seră
care
încălzesc
Pământul.
climatism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. climatisme)
1.
ansamblu
de
activități
care
concură
la
punerea
în
valoare
a
climei
specifice
anumitor
regiuni.
forestier, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. forestier)
1.
adj.
referitor
la
păduri;
silvic;
(despre
întreprinderi,
industrie
etc.)
care
prelucrează
lemnul
pădurilor.
2.
perdea
~ă
=
fâșie
de
pădure
plantată
în
scopul
îmbunătățirii
climei.
3.
s.
m.
f.
funcționar
în
administrația
forestieră.
neoglaciar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (neo- + glaciar)
1.
fază
de
răcire
a
climei
ca
urmare
a
reactivării
ghețarilor
în
regiunile
alpine.