Dictionar

astrometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Astrometer)

1. aparat fotometric pentru măsurarea și compararea gradului de luminozitate a aștrilor.
 

comparatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. comparatisme)

1. metodă de cercetare în literatură, muzică etc. bazată pe identificarea și compararea motivelor comune din culturile diferitelor țări.
2. cercetare lingvistică bazată pe metoda comparativ-istorică; comparativism.
 

comparativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. comparatif, lat. comparativus)

1. bazat pe comparație; pentru o comparație.
2. metodă ~ă = metodă de cercetare în lingvistica istorică, constând în reconstituirea faptelor de limbă din trecut, nescrise, prin compararea metodică a unor fapte corespunzătoare de mai târziu din diferite limbi existente; gramatică ~ă = disciplină care studiază, prin comparație, structura gramaticală a limbilor înrudite.
3. (gram.) grad ~ (și s. n.) = formă a adjectivului și a adverbului care exprimă superioritatea, inferioritatea sau egalitatea între mai multe obiecte.
 

comparator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. comparateur)

1. instrument de măsurat pentru compararea a două mărimi sau a dimensiunilor unor piese față de aceea a unui etalon.
2. aparat pentru măsurarea defazajului și a raportului dintre amplitudinile a două tensiuni sinusoidale.
3. circuit care permite compararea a două informații intrate în calculatorul electronic.
4. segment al sistemului nervos central care compară efectul obținut cu forma optimă a acțiunii.
 

comparație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. comparatio, după fr. comparaison)

1. stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre lucruri, ființe, idei; comparare.
2. categorie gramaticală a adjectivului și adverbului, prin care se evidențiază un anumit grad al însușirii.
3. termen de ~ = expresie, idee care servește pentru a compara ceva.
4. figură de stil constând în relevarea raportului de asemănare dintre două lucruri, persoane sau acțiuni.
 

pasametru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. passamètre, rus. pasametr, germ. Passameter)

1. instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor exterioare ale unor piese prin comparare cu un etalon.