Dictionar

Rezultate principale (Devotament):

Devotament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. dévouement)

1. atașament sincer față de o persoană sau față de o cauză și hotărârea de a o servi în orice împrejurare și fără rezerve, până la sacrificiu; abnegaţie.

2. (antichitate) actul de a se sacrifica furiei divine pentru a alunga pericolul care se abate asupra tuturor.

3. (var. înv.) devoiement, devuement.


Rezultate secundare (Devotament):

Abnegaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abnégation, lat. abnegatio)

1. devotament dus până la sacrificiu; abnegare.

2. devotament până la jertfire de sine față de o cauză sau de o persoană.

3. sacrificiu voluntar; renunțare voluntară la ceva scump; abandonare, renunțare.


Civism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. civisme)

1. atitudine politică şi etică de bun cetăţean; devotament patriotic.


Devota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. devotare, după fr. dévouer)

1. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica.


Devotat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (devota)

1. plin de devotament, credincios unei cauze, unei persoane; devot (2).


Dinasticism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dynasticisme)

1. concepţie care susţine dreptul exclusiv al unei familii domnitoare la conducerea unei monarhii.

2. formă de guvernare în care conducătorii provin din aceeași familie dinastică.

3. devotament faţă de dinastie.


Fanatism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fanatisme)

1. zel excesiv, credinţă religioasă dusă la extrem.

2. devotament pătimaş, înfocat pentru o credinţă, pentru o idee etc., manifestat şi printr-o intoleranţă violentă faţă de adversari.