epopee
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. épopée, gr. epopoiia)
Etimologie: (fr. épopée, gr. epopoiia)
1. poem epic în versuri, de mare întindere, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, de o deosebită însemnătate pentru viața unui popor; (p. ext.) operă epică de mare amploare; epos.
2. șir de fapte, de întâmplări eroice, glorioase.