convergență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. convergence)

1. faptul de a converge.
2. teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială.
3. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct.
4. însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente.
5. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente.
6. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață.

diafragma

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. diaphragmer)

1. a limita cu ajutorul unei diafragme fasciculele de lumină care trec printr-un sistem optic.

diafragmă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. diaphragme, lat., gr. diaphragma)

1. mușchi care desparte toracele de abdomen.
2. membrană care reproduce sunetele prin vibrațiile sale.
3. placă subțire, opacă, cu deschidere reglabilă, care limitează fasciculele de lumină la trecerea printr-un sistem optic; blendă (2).
4. dispozitiv de închidere a unui recipient.
5. (constr.) perete portant pentru preluarea solicitărilor orizontale; planșeu, placă.
6. dispozitiv format dintr-o membrană cu orificiu pentru măsurarea debitelor sau vitezelor într-o conductă.
7. (med.) contraceptiv mecanic pentru femei.

difuzant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diffusant)

1. (despre un mediu) care reflectă sau refractă difuz fasciculele de lumină.

divergență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. divergence, lat. divergentia)

1. deosebire, opoziție de păreri, de concepții etc.; (p. ext.) neînțelegere, conflict.
2. proprietate a unui fascicul de radiații pornind din același punct de a-și mări secțiunea.
3. însușire a unui sistem optic (lentilă, oglindă) de a transforma fasciculele paralele sau convergente în fascicule divergente.
4. (biol.) deosebire între indivizi, specii etc. în procesul de adaptare la condiții variate de mediu, în lupta pentru viață.
5. (mat.) proprietate a unei serii de a fi divergentă.

perinerv

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Perinerv, fr. périnèrve)

1. țesut conjunctiv care unește fasciculele secundare ale fibrelor nervoase.